Rezultate principale (Vaccin;):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. vaccin, lat. vaccinus)
1. preparat biologic din microbi sau toxine atenuate, care este inoculat în organism în scopul obţinerii imunităţii.
2. (prin meton.) inocularea în sine, vaccinarea.
3. urmă lăsată pe corp de o vaccinare.
Rezultate secundare (Vaccin;):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anavaccin)
1. (med.) tip de vaccin utilizat pentru a preveni anumite boli infecțioase și fabricat dintr-o anatoxină, o toxină bacteriană făcută inofensivă prin tratament chimic sau termic; vaccin cu anatoxină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autovaccin)
1. vaccin preparat prin culturi de microbi chiar de la bolnav, pentru a obţine o cât mai bună imunizare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dermovaccin)
1. vaccin destinat a fi injectat în dermă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. entérovaccin)
1. vaccin introdus pe cale bucală şi absorbit de intestin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. neurovaccin)
1. vaccin prin inocularea virusului vaccinal în creierul iepurelui.
Parte de vorbire: s.
Origine: (tri- + vaccin)
1. vaccin complex, din trei componente profilactice diferite.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agglutinine)
1. anticorp care se formează în sistemul reticular şi limfocitar prin administrare de vaccinuri.
2. denumire dată unor substanțe specifice (anticorpi) conținute în anumite seruri, substanțe care provoacă aglutinarea, fie a anumitor microbi, fie a globulelor roșii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anavaccin)
1. (med.) tip de vaccin utilizat pentru a preveni anumite boli infecțioase și fabricat dintr-o anatoxină, o toxină bacteriană făcută inofensivă prin tratament chimic sau termic; vaccin cu anatoxină.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anavirulent)
1. (despre vaccinuri) format dintr-un anavirus.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. antipoliomyélitique)
1. I. care luptă cu poliomielita; destinat să trateze sau să prevină poliomielita.
2. II. vaccin care este folosit împotriva poliomielitei.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. antirabique)
1. I. care luptă împotriva rabiei.
2. II. vaccin care combate turbarea.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antivariolique)
1. (vaccin, ser, medicament) contra variolei.