Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. argot)
1. limbaj convențional folosit de un grup social restrâns (vagabonzi, delicvenți etc.) pentru a nu fi înțeleși de restul societății sau pentru a șoca.
2. (prin ext.) vocabular sau limbaj specific unui grup, unui mediu, unei clase sociale.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. équarrissage)
1. strângere a cadavrelor de animale; stârpire a câinilor vagabonzi.
2. actul de depesaj al unui animal mort pentru a-i îndepărta pielea, oasele și orice poate fi procesat.
3. operație de tratare și de prelucrare a cadavrelor de animale și a deșeurilor de la abatoare; (rar) ecarisare.
4. (serviciu de ~) întreprindere care execută această operație.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. picaresque, sp. picaresco)
1. referitor la picarism, caracteristic picarismului.
2. desemnează un gen literar spaniol, din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea, al cărui personaj principal este un aventurier marginal și necinstit; care se inspiră din acest gen.
3. (despre anumite opere literare) care, prin intermediul personajelor aparținând mediului interlop (cerșetori, vagabonzi, aventurieri etc.), investighează, cu accente satirice, cele mai diverse medii sociale, moravuri etc., reliefând amănuntul pitoresc, într-un limbaj cu elemente argotice și familiare.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (săsesc. hoenger, cf.germ. Henker)
1. persoană, în serviciul de ecarisaj, care se ocupă cu prinderea și exterminarea câinilor vagabonzi; ecarisor, (Transilv.) hoher, (prin Ban. și Transilv.) șintăr.
3. (figurat) om sadic, ticălos, rău.