Rezultate secundare (Valoarea;):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)
1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aberrance)
1. caracteristică a unei mărimi care se îndepărtează cu mult de la valoarea nominală; aberaţie.
2. (în limbajul uzual) aberaţie, anomalie.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. additionner)
1. a face o adunare, a face suma unei operații; a aduna.
2. a reuni mai multe cantități pentru a determina valoarea totală.
3. a adăuga un element la altul.
4. (antonime) a scădea, a reduce.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. aggio, fr., engl. agio)
1. diferenţă în plus pe care o poate înregistra cursul pieţei al unei monede sau al unei hârtii de valoare peste valoarea nominală.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agiotage)
1. faptul de a agiota; speculă cu valoarea sau cu marfa al cărei preț este variabil.
Parte de vorbire: loc. adv. (înv.)
Origine: (it. al pari, la paritate)
1. (despre un titlu financiar care se vinde sau se cumpără) la valoarea nominală; cu preț egal cu valoarea nominală; de aceeași valoare.