Dictionar

Rezultate secundare (Valori):

Valoric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (valoare + -ic)

1. referitor la valoare.


Valorifica

Parte de vorbire: vb.
Origine: (valoare + -ifica)

1. a pune în valoare ceva; a scoate în relief valoarea unui înscris, a unui obiect etc.

2. a selecta din valorile anterioare ale culturii pe acelea care răspund noilor cerinţe ale epocii.

3. a utiliza în producţie materii prime, materiale de o anumită valoare.


Valoriza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. valoriser)

1. (fil.) a formula judecăţi de valoare.

2. (ec.; despre stat) a influenţa (preţurile) în favoarea producătorilor, a ridica artificial preţurile; a subvenţiona (vânzările) pentru menţinerea preţurilor.


Valorizant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. valorisant)

1. care valorizează; valorizator.

2. care valoare, prestigiu.


Valorizator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (valoriza + -tor)

1. care valorizează; valorizant.


Abatere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)

1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.

2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.

3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.

4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.

5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.

6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.

7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.

8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.

9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.

10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.

11. (gram.) excepție.

12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.

13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.

14. culcare pe pământ; doborâre.

15. (fig.) deprimare.


Accelerometru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accéléromètre)

1. instrument pentru măsurarea valorilor acceleraţiei.


Acumulare

Parte de vorbire: s.
Origine: (acumula)

1. acţiunea de a (se) acumula.

2. proces economic complex constând în formarea şi utilizarea unei părţi din venitul societăţii pentru asigurarea reproducţiei lărgite.

3. ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare şi venitul pe baza căruia se formează.

4. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenţii geomorfologici.


Aditiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. additif, lat. additivus)

1. adj. (mat.) referitor la operaţia de adunare.

2. (fiz.; despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric.

3. s. n. substanţă care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăţi.


Africanitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. africanité)

1. caracter specific culturii africane.

2. caracter african al unei culturi, limbi etc.

3. grup de valori comune locuitorilor din Africa.

4. lumea, civilizaţia africană.


Agiota

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. agioter)

1. a specula (la bursă) asupra valorilor sau mărfurilor cu preţ variabil.