valoric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (valoare + -ic)

1. referitor la valoare; de valoare.

cont

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. conto, germ. Konto, fr. compte)

1. operație contabilă cuprinzând cele două părți (debit și credit) care exprimă valoric (și cantitativ) existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp.
2. evidența acestei operații.
3. a trece în ~ = a înscrie la rubrica datoriilor; a ține ~ (de ceva) = a lua în considerare; pe ~ propriu = pe proprie răspundere.

contingent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. contingent, lat. contingens)

1. adj. care poate să fie sau să nu fie, să se producă sau nu; întâmplător, accidental, fortuit.
2. s. n. totalitatea tinerilor născuți în același an și luați în evidența organelor militare.
3. totalitatea elevilor și studenților (aproximativ) de aceeași vârstă care intră și parcurg împreună aceeași treaptă de învățământ.
4. grup omogen de oameni.
5. plafon cantitativ ori valoric al importului sau exportului unor mărfuri într-o anumită perioadă.

contingenta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. contingenter)

1. a stabili limitele cantitative ori valorice ale importului sau exportului.
2. a limita.

finanțe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. finance, it. finanza)

1. ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății.
2. știință care se ocupă cu finanțele.
3. totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi.
4. (fam.) averea în bani a unei persoane.
5. (sg.) marea ~ă = totalitatea posesorilor de mari capitaluri financiare.

paritate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. parité, lat. paritas)

1. egalitate numerică.
2. (mat.) proprietate a unui număr întreg de a fi divizibil cu 2.
3. echivalență valorică.
4. valoarea, exprimată în aur, a mai multor unități monetare.
5. ~ monetară = raportul valoric dintre cantitatea de metal prețios de același fel conținută în unitățile monetare a două țări; ~ valutară = exprimarea valorilor paritare într-o valută.

selecționabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (selecţiona + -bil)

1. care poate fi selecționat.
2. (spec.; și s.) (sportiv) care îndeplinește condițiile valorice de a fi ales să participe la o competiție.