Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. critique, lat. criticus, gr. kritike)
1. analiză, apreciere a valorii faptelor, acţiunilor şi creaţiilor oamenilor.
2. apreciere (severă) a însuşirilor, a comportamentului cuiva.
3. ~ă literară = studiu aplicat la opera literară, pe care o analizează, o comentează, valorificând-o în special sub unghi artistic.
4. ~ă de text = comentariu asupra unui manuscris în scopul stabilirii autorului, datei elaborării lui, formei originare etc.