Dictionar

Rezultate secundare (Vapor):

Vaporet

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. vaporetto)

1. vapor de cursă (pe un lac, pe un canal).


Vapori

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vapeur, lat. vapor)

1. pl. substanţă aflată în stare gazoasă la o temperatură inferioară celei critice.


Vaporimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Vaporimeter)

1. instrument pentru măsurarea punctului de fierbere al conţinutului în alcool aflat sub formă de vapori într-un lichid sub presiune.


Vaporiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. vaporiser)

1. tr., refl. (despre lichide) a (se) transforma în vapori.

2. a (se) pulberiza.

3. tr. (text.) a supune acţiunii vaporilor firele, pentru a se asigura o stabilitate mai bună, sau ţesăturile, pentru a fixa coloranţii pe fibre.


Vaporizaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. vaporisation)

1. operație prin care o substanță trece din starea lichidă sau solidă în starea gazoasă, sub efectul căldurii; rezultat al acestei operațiuni; vaporizare.

2. (var. înv.) vaporizațiune, vaporizățiune.


Vaporizator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vaporisateur)

1. aparat, instalaţie în care se efectuează vaporizarea unor soluţii, în scopul concentrării sau al distilării acestora.

2. pulverizator.

3. (mar.) boiler din instalaţia de distilare a apei de mare la bordul navei; evaporator.


Ablativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. ablativus, fr. ablatif)

1. care poate suferi ablaţiuni (transformarea progresivă a unui material prin descompunere, fuziune, vaporizare, sublimare, eroziune).


Ablaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.

2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.

3. reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare.

4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanţă din cauza încălzirii sale până la incandescenţă.


Aerian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérien)

1. aflat în aer sau care conţine aer.

2. produs în aer.

3. referitor la aviaţie.

4. linie = traseu aeronautic; alarmă = alarmă prin care se anunţă un atac aerian.

5. (fig.) diafan, transparent; vaporos.

6. (fam.) distrat, visător.


Aeroion

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroion)

1. ion atmosferic prin descărcări electrice, evaporări ale apei etc.


Anemolită

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anémolithe)

1. formaţie (stalactită, stalagmită etc.) deviată prin împingerea laterală a apei, care se evaporă datorită curenţilor de aer din galeriile subterane.


Anilism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anilisme)

1. intoxicație acută sau cronică cu anilină (prin inhalare, ingerare și contact cu pielea, inclusiv sub formă de vapori).