Dictionar

Rezultate secundare (Vedere,):

Belvedere

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. belvédère, it. belvedere)

1. pavilion, terasă pe un loc ridicat care permite o largă panoramă.


întrevedere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. întrevedea)

1. întâlnire între persoane, personalităţi (politice) pentru discutarea unor chestiuni de interes comun.

2. vedere vagă, nedeslușită, ca printr-un ecran; întrezărire.

3. vedere în perspectiva timpului.


Prevedere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (prevedea)

1. faptul de a prevedea.

2. (pl.) măsuri, dispoziții cuprinse într-un act normativ, într-un tratat etc., care trebuie respectate.

3. ~i sociale = sistem de măsuri privind acordarea de asistență socială persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă.

4. prudență, precauție.


Revedere

Parte de vorbire: s.
Origine: (revedea)

1. faptul de a (se) revedea.

2. la ~ = formulă de salut la despărţire.


Tulburări de vedere

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT perturbatio videndi

2. FR troubles visuels

3. EN troubles of sight; troubles of vision

4. DE Sehstörungen

5. RU нaрушение зрения

6. HU látászavar


Abţine

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. s’abstenir, lat. abstinere)

1. refl. a se stăpâni, a se opri de la ceva; a se lipsi de folosirea unor lucruri; a nu se pronunţa, a nu-şi exprima punctul de vedere.


Acromatopsic, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. achromatopsique)

1. (suferind) de acromatopsie, defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culorile; acromatop.


Acromatopsie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromatopsie)

1. tulburare de vedere, incapacitatea de a distinge culorile; acromazie (2).


Acumulativ, -ă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accumulateur)

1. aparat, recipient pentru înmagazinarea energiei sub diferite forme în vederea utilizării ulterioare.

2. dispozitiv care memorează datele în vederea prelucrării într-o maşină de calcul.


Adverbial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adverbial, lat. adverbialis)

1. (despre cuvinte, construcţii gramaticale) cu valoare de adverb.

2. (gramatică) locuțiune = grup de cuvinte, fixat prin utilizare, care poate fi înlocuit cu un adverb într-o propoziție pentru a forma o nouă propoziție (corectă din punct de vedere gramatical); (abreviere) loc. adv.


Aerofotogrammetrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérophotogrammétrie)

1. ramură a fotogrammetriei care studiază măsurarea suprafeţelor terestre în vederea întocmirii hărţilor topografice prin fotograme aeriene.