ablepsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablepsie)

1. (med.) lipsă a vederii; cecitate; orbire.

acord

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înțelegere; b) în unanimitate.
3. înțelegere privitoare la relațiile de colaborare și de cooperare între state, partide politice, organizații.
4. formă de retribuție a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate.
6. concordanță în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puțin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.

amauroză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amaurose)

1. slăbire sau pierdere completă a vederii ca urmare a atrofierii retinei ori a nervului optic.

anopsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anopsie)

1. (med.) lipsă a vederii; cecitate, orbire.
2. (med.) fel de strabism cu globul ocular deviat în sus.

anticonstituțional, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anticonstitutionnel)

1. care încalcă prevederile constituției.

astigmatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astigmatisme)

1. defect al vederii datorat unor diferențe de curbură a corneei sau cristalinului, care fac ca ochiul să perceapă obiectele deformate.
2. defect al unei lentile, care dă o imagine deformată datorită curburii sale neegale.