reactor
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. réacteur)
Etimologie: (fr. réacteur)
1. parte a unei instalații în care se efectuează o reacție chimică.
2. aparat propulsor care folosește forța de reacție a gazelor de ardere pentru a deplasa vehiculul pe care este montat.
3. instalație complexă pentru producerea de reacții nucleare prin bombardarea cu neutroni a unor elemente radioactive; pilă atomică.
4. bobină, condensator care prezintă reactanță într-un circuit.