Rezultate principale (Velă.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. vela)
1. pânză care asigură deplasarea unei ambarcaţii.
2. (pl.) sport, agrement practicat pe ambarcaţii cu vele.
Rezultate secundare (Velă.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caravelle, port. caravela)
1. navă rapidă, cu trei catarge şi rază mare de acţiune, din sec. XV-XVI.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contre-manivelle)
1. manivelă legată rigid cu un capăt de butonul motor al roţilor motoare ale unei locomotive, iar cu celălalt de bara de comandă a culisei.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déniveler)
1. refl. (despre terenuri, drumuri) a-şi pierde netezimea, nivelarea.
2. (despre suprafaţa unei ape) a-şi modifica nivelul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. estavelle)
1. orificiu carstic care funcţionează alternativ ca ponor şi ca izvor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. favela)
1. cartier de cocioabe în America Latină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gravelle)
1. calcul la rinichi sau la vezica urinară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. altiplanation)
1. proces de nivelare a reliefului sub acţiunea alternării ciclice a îngheţului şi dezgheţului din regiunile montane; crioplanaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anti-voile)
1. substanţă care se adaugă unui revelator pentru a împiedica voalarea materialului fotosensibil în procesul de developare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. aplanir)
1. a înlătura, a potoli (un conflict)2. a netezi, a nivela (un teren, fundamentul unui drum).
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arcus, fr. arc)
1. armă (primitivă) de aruncat săgeţi.
2. tot ceea ce are forma unui arc (1).
3. (mat.) porţiune dintr-o linie curbă, dintr-un cerc.
4. element de arhitectură în formă arcuită, care leagă între ele două ziduri, două coloane etc.
5. ~ de triumf = monument în formă de portic arcuit ridicat în amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~-butant = construcţie în formă de semiarc, în exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza împingerea boltelor gotice; ~-rampant = arc cu reazemele denivelate.
6. ~ voltaic = descărcare electrică între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate.
7. organ de maşină, din oţeluri aliate, destinat legăturii elastice între două piese.
8. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigură realizarea reflexelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ariston)
1. vechi aparat muzical care, acţionat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe nişte discuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Atomal, n. com.)
1. revelator fotografic pentru granulaţie foarte fină.