Dictionar

popular; indigen; vernacular

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Vernacularis; Vernaculus
2. FR vernaculaire; populaire
3. EN vernacular; popular
4. DE volkstümlich; inländisch; einheimisch
5. RU местный; туземный
6. HU népi; bennszülött; hazai, őslakó
 

vernacular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. vernaculaire)

1. indigen.
2. limbă ~ă = limbă indigenă, proprie unei țări, unei regiuni.
 

azalee

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. azalée)

1. (botanică) în sens larg, sinonim cu rododendron, și fostul nume al mai multor plante din genul Rhododendron; numele vernacular desemnează astăzi așa-numiții rododendroni „chinezi” (cu frunze caduce) și rododendronii mici de interior veșnic verzi, numiți „japonezi”.
2. (botanică) arbust ornamental, originar din China, cu flori roșii, roz sau albe.
 

bonită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bonite)

1. (ihtiologie) numele vernacular dat mai multor specii de pești din familia scombridelor, precum ar fi macroul, tonul etc.
 

zoonim

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. zoonyme)

1. nume propriu de animale; numele vernacular al unui animal.
 

denumiri populare

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT nomina vernacularia
2. FR nomes vernaculaires
3. EN vernacular names
4. DE volkstümliche Namen
5. RU туземные нaзвaния
6. HU népi elnevezés
 

popular; indigen; vernacular

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Vernacularis; Vernaculus
2. FR vernaculaire; populaire
3. EN vernacular; popular
4. DE volkstümlich; inländisch; einheimisch
5. RU местный; туземный
6. HU népi; bennszülött; hazai, őslakó