Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acrostiche, gr. akrostikhos)
1. poezie în care iniţialele versurilor, citite vertical, formează un cuvânt, o sintagmă etc.
2. poem în care cuvântul sau expresia ascunsă apare citind primele litere, primele silabe sau primele cuvinte ale fiecărei linii pe verticală; putem complica citirea (un cuvânt sau o literă din două, ultimele litere, al doilea cuvânt etc.) pentru a transforma acest poem într-o problemă enigmistică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adaptation)
1. acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; adaptare.
2. acțiunea de transpunere a unei opere dintr-un gen literar sau artistic în altul.
3. adaptarea versurilor la muzică sau a muzicii la versuri.
4. proces prin care o ființă sau un organ se adaptează în mod natural la noile condiții de existență.
6. (antonime) inadaptare, neadaptare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calligramme)
1. mod special de dispunere a versurilor, cu combinaţii de cuvinte, de litere, urmărind reprezentarea grafică a simbolurilor sau sugestiilor într-o poezie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cantabilità)
1. însuşire a unei piese muzicale de a avea o linie melodică expresivă.
2. calitate a versurilor de a fi muzicale.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. métrique, /II/ germ. Metrik)
1. adj. referitor la măsură, la metru.
2. sistem ~ = sistem internațional de măsurare a lungimilor, greutăților și capacităților, bazat pe unități care cresc, sau descresc din zece în zece.
4. s. f. ramură a poeticii care studiază structura versului și a unităților prozodice; totalitatea regulilor privitoare la structura versurilor; sistem de construire ritmică a versurilor.
5. ramură a muzicii care se ocupă cu studiul metrului.
6. (mat.) sistem de măsuri care se asociază unei măsuri date.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. pausa, fr. pause, germ. Pause)
1. întrerupere momentană a unei acțiuni.
2. reacție.
3. antract.
4. semn convențional care indică o întrerupere pe o durată determinată a frazei muzicale.
5. semn de punctuație (-) pentru a arăta o oprire în lectură.
6. timpul de oprire cerut de respirație la recitarea versurilor.