Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. verticalité)
1. poziţie verticală; însuşirea de a fi vertical.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aplomb)
1. îndrăzneală, siguranţă în felul de a se comporta, de a vorbi.
2. direcţie verticală, verticalitate.
3. poziţie şi direcţie a picioarelor unui animal în raport cu pământul şi cu planul median al corpului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (vertical + -ism)
1. tendința de a favoriza verticalitatea față de orizontalitate.
2. calitatea de a fi vertical; verticalitate.
3. poziție verticală; verticalitate.