Dictionar

Rezultate secundare (Vesel;):

Veselă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vaisselle)

1. ansamblu de piese şi accesorii destinate a servi la masă.


Alegru, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. allègre)

1. plin de entuziasm, de vitalitate (în ciuda vârstei, circumstanțelor et cetera).

2. care manifestă veselie, vivacitate; vioi, sprinten.

3. (muzică) care naștere unei impresii de veselie (celui care o ascultă).

4. (antonime) indolent, trist.


Alemandă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allemande)

1. vechi dans de origine germană, iniţial vesel, vioi, ulterior moderat, grav; melodia corespunzătoare.


Allegro

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. allegro)

1. adv. (muz.) repede, vioi, vesel.

2. s. n. parte a unei sonate, simfonii în acest tempo.


Amenomanie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aménomanie)

1. stare patologică caracterizată prin veselie; delir cu dispoziție veselă.


Amuza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. amuser, s’amuser)

1. (refl.) a petrece în mod plăcut și vesel; a se distra, a se înveseli, a se desfăta.

2. (tr.) a face se amuze; a înveseli; a distra.


Amuzant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amusant)

1. care amuză, provoacă veselie și râs prin cuvinte sau comportament; comic, hazliu.

2. care ocupă în mod plăcut mintea, care distrează.