OK
X
arheologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. archéologie)
1.
știință
care
studiază
trecutul
istoric
al
societății
omenești
pe
baza
interpretărilor
vestigiilor
aparținând
diferitelor
culturi
materiale.
arheometrie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (arheo- + -metrie, fr. archéométrie)
1.
disciplină
arheologică
care
dezvoltă
și
utilizează
metode
de
analiză
fizică
sau
chimică
și
măsurători
cantitative
și
calitative
ale
vestigiilor
istorice.
cultură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. culture, lat. cultura)
1.
totalitatea
valorilor
materiale
și
spirituale
create
de
omenire
în
decursul
vremurilor.
2.
totalitatea
cunoștințelor
din
diverse
domenii
pe
care
le
posedă
cineva;
dezvoltare
intelectuală
a
cuiva.
3.
~
generală
=
ansamblu
de
cunoștințe
necesare
unui
individ
în
viața
zilnică;
~
de
masă
=
ansamblu
de
cunoștințe
și
de
valori
cu
care
masele
vin
în
contact
prin
participare
creatoare
sau
prin
asimilare.
4.
(arheol.)
totalitatea
vestigiilor
materiale
și
spirituale
păstrate,
prin
intermediul
cărora
poate
fi
reconstituită
imaginea
comunității
omenești
dintr-o
anumită
epocă.
5.
totalitatea
lucrărilor
agrotehnice
necesare
pentru
a
obține
recolte
bogate
de
la
plantele
de
cultură.
6.
plante
de
~
=
plante
cultivate
de
om.
7.
teren
cultivat
cu
anumite
plante.
8.
creștere,
prăsire
a
unor
animale.
9.
creștere
în
laborator
a
unor
bacterii;
colonie
de
bacterii
produsă
în
acest
fel.
10.
~
fizică
=
dezvoltarea
armonioasă
a
corpului
omenesc
prin
gimnastică
și
sport;
educație
fizică.
depozit
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. depositum, /2/ după fr. dépot)
1.
loc,
construcție
unde
se
depun
anumite
materiale.
2.
formațiune
militară
care
aprovizionează
trupa
cu
materiale,
muniții
etc.
3.
valori
materiale
sau
bănești
depuse
spre
păstrare
și
fructificare.
4.
acumulare
de
materiale
provenite
din
dezagregarea
rocilor,
din
depuneri
aluvionare
sau
maritime;
sediment.
5.
totalitatea
vestigiilor
de
cultură
materială
care
caracterizează
un
strat
arheologic.