aplică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. applique)

1. ornament în relief care se aplică pe veșminte, vase, mobilier etc.
2. lampă de iluminat, care se fixează pe perete.

casone

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cassone)

1. mobilă de forma unei lăzi, cu sculpturi în lemn sau picturi, pentru păstrarea veșmintelor.

efect

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. effectus, germ. Effekt, după fr. effet)

1. fenomen care succedă unui alt fenomen (cauză), fiind cu necesitate generat de acesta; urmare, consecință.
2. traiectorie neobișnuită pe care o capătă mingea (la tenis, volei, fotbal), lovită după anumite procedee.
3. impresie făcută de ceva sau de cineva asupra cuiva; ceea ce izbește, atrage privirile, auzul etc.
4. de ~ = impresionant; uluitor, spectaculos.
5. (pl.) obiecte, bunuri (veșminte) care aparțin cuiva.
6. (mil.) echipament.
7. denumire generală dată cambiilor, biletelor de ordin, cecurilor etc. folosite în operațiile comerciale, în relațiile de credit etc.

fibulă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. fibula, fr. fibule)

1. agrafă de metal, în antichitate, pentru încheierea veșmintelor.
2. inel purtat de actorii și atleții romani.
3. peroneu.

nud, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. nudo, lat. nudus)

1. adj. (despre corpul omenesc) neacoperit, gol.
2. (fig.) simplu, pur, curat.
3. proprietate ~ă = proprietate fără uzufruct.
4. s. n. corp dezbrăcat fără veșminte.
5. statuie, pictură reprezentând un corp gol.

paladiu 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. palladium)

1. (ant.) statuie de lemn îmbrăcată în veșminte sau cu o armură a zeiței Pallas Atena, ocrotitoare a cetăților.
2. (fig.) ocrotire, apărare; garanție.