Dictionar

Rezultate secundare (Victorios.):

Victorios, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. victorieux, lat. victoriosus)

1. care a obţinut o victorie; învingător.


Victoriosamente

Parte de vorbire: adverb (învechit)
Origine: (fr. victorieusement, it. vittoriosamente)

1. într-un mod victorios; cu succes.

2. (var.) victoriosemente.


Repusa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. repousser)

1. a respinge, a retrimite.

2. a rezista victorios.

3. (mec.) a produce un efort care tinde îndepărteze ceva.


Victoriosamente

Parte de vorbire: adverb (învechit)
Origine: (fr. victorieusement, it. vittoriosamente)

1. într-un mod victorios; cu succes.

2. (var.) victoriosemente.


Triumfal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. triumphalis, fr. triomphal)

1. de triumf; biruitor, învingător, victorios.

2. (fig.) impunător, solemn, pompos; care stârneşte admiraţie, entuziasm.


Triumfător, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. triumphateur, lat. triumphator)

1. care triumfă; învingător, victorios.

2. (fig.) care exprimă o mare încredere în succesul obţinut.


Atotbiruitor, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (atot- + biruitor)

1. care triumfă întotdeauna; victorios, triumfător.