OK
X
amuletă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amulette, lat. amuletum)
1.
obiect
mic
căruia
i
se
atribuie,
magic,
o
putere
de
protecție,
vindecare
etc.;
talisman,
fetiș.
balnear, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. balnéaire, lat. balnearius)
1.
care
ține
de
băile
curative,
care
se
referă
la
băile
curative.
2.
privitor
la
băile
de
mare.
3.
(despre
așezări)
situat
pe
malul
mării
sau
lângă
izvoare
termale.
4.
stațiune
~ă
=
localitate
unde
se
face
o
cură
pentru
vindecarea
anumitor
boli.
cicatrice
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cicatrice, lat. cicatrix)
1.
semn,
urmă
lăsată
de
o
rană,
de
o
arsură
după
vindecare.
curativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. curatif)
1.
care
vindecă
o
medicină
~ă
=
parte
a
medicinei
care
se
ocupă
cu
tratarea
și
vindecarea
bolilor.
doctoriță
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (doctor + -iţă)
1.
femeie
cu
studii
superioare
de
specialitate,
care
profesează
medicina;
femeie
cu
doctorat
în
medicină.
2.
profesionistă
din
domeniul
sănătății
responsabilă
cu
vindecarea
și
tratarea
bolilor,
patologiilor,
leziunilor.
3.
(rar)
soție
a
doctorului.
gheriser, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. guérisseur)
1.
cel
care
pretinde
că
vindecă,
care
profesează
vindecarea
prin
mijloace
empirice;
tămăduitor,
vraci.