Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. diaphragme, lat., gr. diaphragma)
1. muşchi care desparte toracele de abdomen.
2. membrană care reproduce sunetele prin vibraţiile sale.
3. placă subţire, opacă, cu deschidere reglabilă, care limitează fasciculele de lumină la trecerea printr-un sistem optic; blendă (2).
4. dispozitiv de închidere a unui recipient.
5. (constr.) perete portant pentru preluarea solicitărilor orizontale; planşeu, placă.
6. dispozitiv format dintr-o membrană cu orificiu pentru măsurarea debitelor sau vitezelor într-o conductă.
7. (med.) contraceptiv mecanic pentru femei.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. holonom)
1. (mec.; despre legături) care are o expresie ce nu conţine componentele vitezelor sau ale acceleraţiilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. relativité)
1. faptul de a fi relativ; relativism.
2. proprietate a fenomenelor, a mărimilor fizice de a depinde de condițiile concrete în care se efectuează măsurarea lor sau de sistemul de referință la care sunt raportate.
3. teoria ~ății = teorie fizică potrivit căreia legile fenomenelor fizice sunt valabile cu o precizie cu atât mai mică cu cât vitezelor corpurilor sunt mai mari comparabile cu viteza de propagare a luminii în vid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. selsyn)
1. maşină electrică de putere mică, pentru traducerea şi transmiterea la distanţă a deplasărilor sau a vitezelor unghiulare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (semi- + cursieră)
1. bicicletă cu pinion pentru schimbarea vitezelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. transsonique)
1. (despre viteze) care face trecerea din domeniul sonic în cel supersonic.
2. (despre aparate, instalaţii) care serveşte la studiul experimental al vitezelor transonice.