Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. auricule, lat. auricula)
1. (anat.) pavilionul urechii; partea vizibilă a urechii umane, în afara capului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. entérorragie)
1. (med.) hemoragie intestinală cu sau fără scurgere vizibilă de sânge prin anus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évolution, lat. evolutio)
1. formă de dezvoltare care presupune acumulări cantitative treptate, obiective și subiective, în viața socială și care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluție.
2. teoria ~i emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă.
3. dezvoltare în timp a unui fenomen sau proces, a unui eveniment, a unei ființe etc.
5. mișcare largă (circulară); mișcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, un avion etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. hypomicron)
1. particulă care poate fi observată la ultramicroscop, invizibilă la microscopul obişnuit.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. incarnation, lat. incarnatio)
1. acțiunea de a (se) incarna, de a lua formă umană sau animală, și rezultatul ei; incarnare.
2. (fig.) manifestare externă, vizibilă, a unei noțiuni abstracte; reprezentare concretă a unei idei sau a unui lucru abstract; concretizare.
3. (rar) faptul, pentru un actor, de a se identifica cu personajul pe care îl interpretează.
4. (creștinism) acțiunea prin care Dumnezeu s-a făcut om în persoana lui Isus Hristos.
5. creștere a unei unghii în carne; incarnare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. interlunium, fr. interlune)
1. timp în care Luna este invizibilă, înainte de apariţia Lunii noi.