vizor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. viseur)

1. dispozitiv adaptat la instrumentele sau aparatele optice, care permite prinderea în câmpul aparatului a obiectului de observat.
2. deschizătură mică (circulară) la o ușă pentru a permite cuiva să vadă în exterior sau în interior; vizetă, vizieră.
3. s. m. (pl.) ochelarii măștilor de gaze.

diavizor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Diavisor)

1. dispozitiv de vizionare a diapozitivelor prin intermediul unei lentile, (cu sursă proprie de lumină).

minitelevizor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mini-téléviseur)

1. televizor de dimensiuni miniaturale; minivizor.

minivizor

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (mini- + /tele/vizor)

1. televizor de dimensiuni reduse; televizor portabil; minitelevizor.

retrovizor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rétroviseur)

1. oglindă care permite conducătorului unui (auto)vehicul să vadă în spate.

supervizor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. supervizor, fr. superviseur)

1. s. n. program de control care supraveghează activitatea unui sistem de calcul; monitor2 (3).
2. s. m. f. cel însărcinat cu supravegherea artistică a unei înregistrări.

televizor

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. téléviseur)

1. aparat pentru recepționarea imaginilor transmise prin televiziune.
2. (fam.) micul ecran.

baracă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. baraque, it. baracca, sp. barraca)

1. construcție provizorie de scânduri servind ca locuință, magazie etc.

baraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barrage)

1. construcție hidrotehnică așezată transversal pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz.
2. lucrare provizorie pentru a împiedica pătrunderea apei într-o zonă de lucru, a opri circulația rutieră etc.
3. piedică; barieră.
4. lucrare de fortificație care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcții.
5. foc intens de artilerie sau de arme automate ca să oprească atacul inamicului.
6. întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sportive sau concurenți aflați la egalitate ori pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament.
7. (med.) tulburare ideomotorie caracterizată printr-un blocaj în șirul ideilor, în exprimarea lor.

bastidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bastide)

1. mică lucrare provizorie, pentru a ataca o fortificație.
2. oraș fortificat pentru apărarea unui stat seniorial sau a unui domeniu.

batardou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. batardeau)

1. construcție provizorie, dig din lemn, oțel sau beton pentru împiedicarea pătrunderii apei într-o zonă de lucru.

beneficiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. beneficium, fr. bénéfice)

1. (în feudalism) concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul achitării de unele obligații.
2. folos, profit, câștig.
3. ~ de inventar = drept de care se bucură un moștenitor de a accepta condiționat o succesiune.
4. venit net al unei întreprinderi; sursă de acumulare.
5. sub ~ de inventar = în mod provizoriu, sub rezervat verificării.

campa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. comper)

1. intr. (despre unități militare sau turiști) a se instala provizoriu în campament.
2. refl. (fig.) a se ține într-o atitudine mândră, provocatoare.