Dictionar

Rezultate principale (Vizualiza):

Vizualiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. visualiser)

1. a face vizibil; (despre aparate) a face posibilă observarea vizuală pe un ecran (catodic) a fenomenului cercetat.


Rezultate secundare (Vizualiza):

Acomodație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accommodation)

1. acțiunea sau rezultatul acțiunii de a (se) acomoda; acomodare.

2. schimbarea prezentată de o ființă vie pentru a se adapta în afara mediului său natural.

3. (biologie) adaptarea unui organism la schimbările din mediul său de viață.

4. (psihologie) modelarea psihică inconștientă care permite unui individ adaptarea la mediul său.

5. (oftalmologie) modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el; modificări oculare adaptative care asigură claritatea imaginilor pentru diferite distanțe de vizualizare.

6. (învechit) acțiunea de instalare convenabilă a unei persoane.

7. (var.) acomodațiune.

8. (antonime) inadaptare, neadaptare.


Afişa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. afficher)

1. tr. a lipi un afiş.

2. (fig.) a manifesta ostentativ o anumită atitudine.

3. a vizualiza o mărime măsurată sau rezultatul unui calcul.

4. refl. a apărea în tovărăşia cuiva.


Afișaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. affichage)

1. acțiunea de a (se) afișa sau rezultatul acțiunii respective; lipire de afișe; afișare.

2. (fig., depr.) faptul de a se afișa fără discreție; exhibiție intensivă sau indiscretă.

3. (inform.) mod de vizualizare a datelor și rezultatelor furnizate de un ordinator.


Caracterograf

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. characterographe)

1. aparat electronic pentru vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a dispozitivelor semiconductoare.


Display

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. display)

1. terminal de ieşire al unui ordinator cu ajutorul căruia se pot vizualiza operaţiile.

2. afişaj optoelectronic conţinând un grup de cifre, la instrumentele de măsură.

3. caracter tipografic aldin cursiv.


Graf 2

Parte de vorbire: s. n.
Origine: (fr. graphe, engl. graph)

1. model matematic figural care permite vizualizarea și stabilirea ordinii logice a legăturilor dintre elementele componente ale unui sistem sau dintre operațiile și fazele unui proces.

2. teoria ~ urilor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafurilor.