Dictionar

Rezultate secundare (Voce.):

Mezza-voce

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. mezza voce)

1. (muz.) cu jumătate de posibilităţile vocii.


Portavoce

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. portavoce)

1. tub acustic pe o navă, la o tribună etc. pentru a se transmite ordine şi comunicări; megafon.


Sotto-voce

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. sotto-voce)

1. (muz.) cu vocea pe jumătate, cu intensitatea scăzută.


Voceratrice

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. voceratrice)

1. (în Corsica) bocitoare.


Acompania

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accompagner)

1. a susţine cu vocea sau cu un instrument partea principală a unei bucăţi muzicale.

2. a însoţi pe cineva.


Acompaniator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. accompagnateur)

1. cel care acompaniază (cu vocea sau cu un instrument) executarea unei bucăți muzicale.


Acuitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acuité)

1. capacitate senzorială de a percepe excitaţii foarte slabe; agerime, ascuţime.

2. grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce, un instrument muzical.


Afon, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphone, cf. gr. aphonos, mut)

1. (şi s. m. f.) care suferă de afonie.

2. care n-are voce sau simţ muzical.

3. consoană (şi s. f.) = consoană care se pronunţă fără vibrarea coardelor vocale, surdă.


Altist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. Altist, fr. altiste)

1. persoană cu voce de alto.

2. instrumentist care cântă la violă.


Alto

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. alto)

1. voce omenească cu timbru grav, între sopran şi tenor.

2. instrument de suflat cu registre corespunzătoare acestei voci.

3. violă.