Dictionar

Rezultate secundare (Voci,):

VOCI-/VOCO-, -voc

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. voci-, -voque, engl. voco-, cf. lat. vox-, -cis)

1. „voce, cuvânt, vocală”, „sens, înţeles”.


Vocifera

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. vociférer, lat. vociferare)

1. a vorbi tare, cu mânie; a face scandal, a ţipa.


Vociferant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. vociferant)

1. (cel) care vociferează.


Vociferaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vocifération, lat. vociferatio)

1. vociferare.


Accent

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accent, lat. accentus)

1. intonaţie specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensităţii vocii.

2. semn grafic care indică această intonaţie.

3. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord.

4. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect.

5. inflexiune afectivă a vocii.

6. (fig.) importanţă.

7. a pune ~ul (pe) = a sublinia, a scoate în relief.


Afonie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphonie)

1. pierdere patologică a vocii.

2. (fig.) răguşeală.


Alto

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. alto)

1. voce omenească cu timbru grav, între sopran şi tenor.

2. instrument de suflat cu registre corespunzătoare acestei voci.

3. violă.


Ambitus

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Ambitus, lat. ambitus)

1. întindere a unei voci, a unui instrument, de la sunetul cel mai grav până la cel mai acut; diapazon (2).

2. (p. ext.) evantai, gamă (a posibilităţilor).


Amforofonie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. amphorophony)

1. transmitere patologică a vocii, cu un timbru metalic.


Antrenament

Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. entraînement)

1. complex de exerciţii desfăşurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreţ etc.

2. exerciţiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obţinerii unei producţii superioare.