Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conscience, lat. conscientia)
1. forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realităţii obiective prin intermediul senzaţiilor, percepţiilor şi gândirii, sub formă de reprezentări, noţiuni, judecăţi, raţionamente, inclusiv procese afective şi voliţionale.
3. faptul de a-şi da seama; înţelegere.
4. ~ socială = ansamblul concepţiilor etc. unei societăţi ca reflectare a vieţii ei materiale; ~ de clasă = faptul de a fi conştient de apartenenţa la o anumită clasă, de a înţelege interesele acestei clase, rolul ei istoric.
5. sentiment pe care omul îl are asupra moralităţii acţiunilor sale.
6. proces de ~ = luptă sufletească generată de momente şi de situaţii de viaţă deosebite, cruciale; mustrare de ~ = remuşcare.
7. libertate de ~ = dreptul recunoscut cetăţenilor de a avea orice concepţie religioasă, filozofică etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hyperboulie)
1. creştere a forţei voliţionale, a activităţii voluntare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. intellectualisme)
1. concepție care afirmă capacitatea intelectului, a rațiunii de a cunoaște lumea.
2. concepție care reduce procesele afective și voliționale la cele intelectuale.
3. doctrină care reduce actul moral la înțelegerea, la cunoașterea binelui, care susține preeminența elementului intelectual în cadrul actului moral.
4. (filozofie) doctrină metafizică conform căreia totul în univers este subordonat inteligenței.
5. tendința unei persoane de a-și privilegia abilitățile intelectuale.
6. caracter al unei opere de artă în care predomină aspectul intelectual.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. volontarisme)
1. concepție filozofică potrivit căreia la baza existenței stau anumite tendințe iraționale ale voinței umane sau o voință cosmică oarbă.
2. concepție sociologică subiectivistă care consideră voința umană ca factor hotărâtor al istoriei, atribuind proceselor voliționale un rol determinant în acțiunea socială, negând existența legităților obiective sau opunând voința umană acestor legi.
3. concepție psihologică potrivit căreia în viața psihică rolul hotărâtor îl au procesele voliționale.