Rezultate principale (Voltă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. volte)
1. mișcare în cerc făcută de un călăreț cu calul într-un manej.
2. (fig.) schimbare (bruscă) de atitudine.
3. (scrimă) mișcare pentru a para o lovitură a adversarului.
4. schimbare de direcție a unei nave.
5. buclă de fixare a capătului unei parâme.
Rezultate secundare (Voltă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archivolte)
1. mulură la partea de sus a unei arcade, a unui portal.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după lat. disvolvere)
1. refl. (despre materie, fenomene) a trece de la o stare calitativă veche la alta nouă, de la o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex.
2. a se extinde, a creşte, a se mări.
3. (despre fiinţe) a evolua treptat.
4. tr. a amplifica în mod creator (o doctrină, o teorie), a îmbogăţi cu principii, cu teze noi.
5. a expune pe larg, amănunţit.
6. a produce, a emana, a degaja căldură, energie etc.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. révolter)
1. refl. a fi cuprins de revoltă, de indignare.
2. refl., tr. a (se) răscula, a (se) răzvrăti.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. révolte)
1. indignare.
2. răscoală spontană, neorganizată; răzvrătire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. demi-volte)
2. (echitație) mișcare în semicerc urmată de o oblică spre centru.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. survolter)
1. a mări voltajul peste normal.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablastie)
1. (biol.) nedezvoltare sau dispariţie completă a unui organ.
2. (chir.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abortif, lat. abortivus)
1. I. produs înainte de vreme; prematur.
3. (bot.) oprit în dezvoltare sau lipsind complet.
4. II. produs destinat a provoca avortul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. acarinatus)
1. ordin de păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă, cu aripi nedezvoltate; ratite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accidentel)
3. (bot.) care se dezvoltă întâmplător (muguri, ramuri, rădăcini).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acéphalie)
1. lipsă a capului la unele animale inferioare.
2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acicole)
1. (micologie) care se dezvoltă pe frunzele aciculare ale coniferelor.