Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. vomir, lat. vomere)
1. a elimina prin esofag și pe gură conținutul stomacului; a vomita, a vărsa, a borî.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (voma)
1. expulzare pe gură a conținutului stomacal; vomare, vomitare, vomisment.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR vomissement
3. EN vomiting; retch; retching
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anti-vomitif)
1. (medicament) care combate starea, senzaţia de vomă; antiemetic.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. dégurgiter)
1. a elimina pe gură conținutul înghițit (înainte ca digestia să-și încheie activitatea); (rar) a voma.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -émétique, cf. lat. emeticus, gr. emetikos „care provoacă vomă”)
1. „care provoacă vomă, vomitiv”.
Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -emèse, cf. gr. emesis „vărsare, vomă”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hématémèse)
1. vomă cu sânge din leziunile tubului digestiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. nausea, fr. nausée)