OK
X
voracitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. voracité, lat. voracitas)
1.
lăcomie
mare
la
mâncare.
2.
(fig.)
aviditate
extremă;
cupiditate,
lăcomie.
devorant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dévorant)
1.
care
devorează,
mănâncă
cu
voracitate
și
rapiditate;
devorator.
2.
care
împinge
pe
cineva
să
mănânce
mult
(ex.
apetit
~).
3.
care
nu
poate
fi
stăpânit,
domolit.
4.
care
consumă,
distruge
repede.
5.
(figurat)
care
absoarbe,
consumă
rapid
o
cantitate
mare
de
lucruri.
6.
(figurat)
care
produce
o
senzație
violentă;
care
produce
o
tulburare
profundă.
7.
(figurat)
care
mistuie;
în
stare
să
devoreze;
mistuitor,
arzător.
frugalitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. frugalité, lat. frugalitas)
1.
faptul
de
a
consuma
puțin,
de
a
achiziționa
bunuri
și
servicii
într-o
manieră
restrânsă
și
de
a
utiliza
cu
economie
bunurile
și
serviciile
deja
deținute;
sobrietate.
2.
însușirea,
caracterul
a
ceea
ce
este
frugal;
simplitate,
(înv.)
simpleță.
3.
calitatea
de
a
fi
cumpătat,
econom.
4.
(antonime)
intemperanță,
necumpătare,
voracitate.