Dictionar

afaziologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aphasiologie)

1. studiul științific al afaziei (pierderea vorbirii din cauza unei tulburări funcționale).
 

agramatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrammatisme)

1. necunoaștere a vorbirii și a scrierii corecte; incultură, ignoranță.
2. pierdere a capacității de a exprima cuvintele.
 

aposiopeză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aposiopèse, gr. aposiopesis)

1. reticență; întrerupere a vorbirii.
2. figură de stil constând în întreruperea unei propoziții sau fraze din cauza grabei, ori pentru că interlocutorul poate înțelege singur ce ar mai urma să se spună.
 

aprozodie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aprosodie)

1. monotonie a vorbirii, în timpul bolii lui Parkinson, în schizofrenie sau epilepsie.
 

bradifemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bradyphémie)

1. încetinire generală a ritmului vorbirii.
 

bradiglosie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bradyglossie)

1. (med.) încetinire anormală a ritmului vorbirii; bradilalie.