Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vorbă + -ărie)
1. vorbă multă și fără rost; pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phraséologie)
1. fel, manieră de a construi frazele, proprie unei limbi sau unui scriitor.
2. (fig.) vorbărie goală; pălăvrăgeală.
3. disciplină care studiază unităţile frazeologice opuse îmbinărilor libere de cuvinte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gargarisme)
1. medicament lichid preparat pentru gargarizare.
3. (fig.) vorbărie goală, mincinoasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. onania, germ. Onanie)
2. (fig.) vorbărie goală, muncă neeficientă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. papotage)
1. conversație goală și inutilă; vorbărie nesemnificativă.
2. (fam.) trăncăneală, flecăreală, vorbe de clacă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. vaniloquium)
1. discurs lipsit de conţinut şi de concluzii; vorbărie goală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. verbiage)
1. abundenţă de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială.