OK
X
vrăbiuță
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vrabie + -uță)
1.
diminutiv
al
lui
vrabie;
vrabie
(mică);
vrăbioară.
păsărioară
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (pasăre + -ioară)
1.
(ornit.)
pasăre
(mică);
păsărică.
2.
(ornit.)
vrabie
(mică);
vrăbiuță.
3.
(fig.;
fam.)
apelativ
dezmierdător
pentru
o
fată
(mică
și
veselă);
păsărea.
vrăbioară
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vrabie + -ioară)
1.
(ornit.)
diminutiv
de
la
vrabie;
vrăbiuță;
pui
de
vrabie.
2.
bucată
de
carne
de
vită
din
regiunea
șalelor;
friptură
preparată
din
această
carne.