Parte de vorbire: s.
Origine: (it. vulcano, germ. Vulkan)
1. ridicătură de formă conică, cu o deschizătură largă în centru prin care pot ieşi la suprafaţă gaze, lavă, cenuşă.
2. (fig.) loc de unde poate porni o acţiune primejdioasă.
3. (fig.) om cu un temperament vulcanic (2).
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. cumulo-volcan)
1. (geol.) con de extruziune format prin suprapunerea alternativă a curgerilor de lavă, cu îngrămădiri de blocuri și cenușă provenite din erupții, deasupra gurii eruptive a unui vulcan.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pseudo-volcan)
1. depresiune de forma unui crater, care nu este însoţită de manifestări vulcanice recente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Subvulkan)
1. corp de roci intruzive, întărite la suprafaţa scoarţei terestre.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. vulcanico, fr. volcanique)
1. format prin acţiunea vulcanilor; efuziv.
2. (fig.) impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, ardent.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. volcanicité)
1. (geol.) caracterul a ceea ce este vulcanic, în special roci.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. volcanisme)
1. totalitatea manifestărilor vulcanice.
2. (fig.) însuşirea de a fi vulcanic; impetuozitate.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. agglomérat)
1. adj. îngrămădit, adunat în grămadă.
2. (despre spații) suprapopulat, ticsit.
3. s.n. corp din aglomerarea unor materiale mărunte.
4. îngrămădire de materiale vulcanice.
5. produs obţinut prin aglomerarea minereurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. arenale)
1. zonă joasă, lipsită de vegetaţie, din preajma unui vulcan.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. argilolit)
1. tuf vulcanic din riolite şi din porfire conţinând cuarţ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. atrium)
1. curte interioară, înconjurată de portice acoperite, a caselor romane.
2. spaţiu deschis, înconjurat uneori de coloane, la intrarea într-o bazilică.
4. spaţiu gastric la spongieri, care comunică cu exteriorul prin oscul.
5. culoar care înconjură un con vulcanic secundar, îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. barrancos)
1. pl. mici văi formate de ape pe flancurile unui con vulcanic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. basaltique)
1. care este format în întregime sau parțial din bazalt.
2. care se referă la sau care amintește de bazalt.
3. organe ~e = formațiuni vulcanice, sub formă de prisme poligonale (predominant hexagonale), care se formează prin fracturarea progresivă a rocii în timpul răcirii relativ lente a bazaltului.