Dictionar

Rezultate secundare (Vătăma,):

Preavătăma

Parte de vorbire: vb. tr., intr. (învechit)
Origine: (prea + vătăma)

1. a dăuna, a strica, a vătăma mult.


Absolvent, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (germ. Absolvent, lat. absolvens)

1. persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învățământ.


Absolvenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (absolvent + -enţă)

1. terminare a unei forme de învățământ; absolvire.


Absolvi

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (germ. absolvieren, lat. absolvere)

1. a termina un ciclu, o formă de învăţământ.

2. (jur.) a elibera nepedepsit un acuzat când faptul imputabil nu este prevăzut de lege; a scuti de pedeapsă.


Academie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. académie, lat. academia, gr. akademia)

1. înaltă instituţie culturală de stat, creată pentru a sluji progresul ştiinţei, literaturii, artei şi tehnicii.

2. instituţie de învăţământ superior.


Aparitor

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. apparitor, fr. appariteur)

1. slujbaș inferior pus la dispozitia unui magistrat roman, pentru diverse servicii (lictor, scrib, mesager, herald et cetera).

2. mic slujbaș (aprod) la unele instituții superioare din trecut (judecătorii, universități et cetera).

3. portar sau om de serviciu la o instituție de învățământ; pedel.


Artă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. art, lat. ars, artis)

1. formă a activităţii umane care oglindeşte realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparţin acestei forme.

2. operă de ~ = operă rezultată din activitatea artistică creatoare.

3. ~e liberale = denumire dată în învăţământul medieval gramaticii, retoricii, dialecticii (trivium), aritmeticii, geometriei, astronomiei şi teoriei muzicii (quadrivium).

4. îndemânare deosebită, pricepere, măiestrie, abilitate.

5. ~ militară = parte a ştiinţei militare care studiază teoria şi practica pregătirii şi ducerii acţiunilor de luptă şi a războiului.