Dictionar

Rezultate principale (Wolfram,):

Wolfram

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Wolfram, fr. wolfram)

1. metal dur, alb, lucios, folosit la fabricarea filamentelor pentru becuri electrice, a oţelurilor speciale etc.; tungsten.


Rezultate secundare (Wolfram,):

Ferowolfram

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Ferrowolfram)

1. aliaj de fier şi wolfram.


Wolframat

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Wolframat)

1. sare a acidului wolframic; tungstat.


Wolframic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (wolfram + -ic)

1. de wolfram.

2. acid ~ = acid din wolfram, pulbere galbenă insolubilă în apă; acid tungstic.


Wolframit

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Wolframit)

1. wolframat natural de fier şi de mangan.


Borium

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. borium)

1. carbură metalică de wolfram, folosit la armarea pieselor de maşini supuse la uzură.


Carboloy

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. carboloy)

1. aliaj cu duritate mare, din carbură de wolfram şi cobalt.


Ferowolfram

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Ferrowolfram)

1. aliaj de fier şi wolfram.


Osram

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Osram)

1. aliaj de osmiu şi wolfram, folosit la fabricarea filamentelor de becuri electrice cu incandescenţă.


Pobedit

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. pobedit)

1. carbură de wolfram şi cobalt, cu duritate foarte mare.


Scheelit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. scheelite)

1. wolframat natural de calciu.