Dictionar

ZAHAR(O)-, ZAHARI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. sacchar/o/-. sacchari-, cf. lat. saccharum, gr. sakkharon)

1. „zahăr”.
 

zaharat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. saccharate)

1. sare a acidului zaharic.
 

zaharază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. saccharase)

1. enzimă din sucul intestinal care descompune zaharoza în fructoză și glucoză; invertază, sucrază.
 

ZAHARI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (lat. saccharum „zahăr”)

1. „zahăr”.
 

zaharic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. saccharique)

1. acid ~ = acid-alcool prin oxidarea zaharozei.
 

zaharicos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (zaharica + -cos)

1. care este dulceag.
 

afinare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (afina)

1. acțiunea de a afina; afinaj.
2. operație de purificare a zahărului brut, care precedă decolorarea și rafinarea.
 

aldoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aldose)

1. (chimie) monozaharidă având în moleculă gruparea carbonil caracteristică aldehidelor; oză cu funcție de aldehidă.
 

amidon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amidon)

1. polizaharidă naturală, substanță de rezervă în plante, sub formă de granule.
 

amilobacter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylobacter)

1. bacterie anaerobă care atacă amidonul, zahărul și celuloza, producând acidul butiric.
 

amilodextrină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylodextrine)

1. polizaharid obținut prin hidroliza parțială a amidonului.
 

aminozaharuri

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. amino-sucres)

1. pl. derivați aminați ai zaharurilor din componența unor substanțe complexe naturale.