rufă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (sl. ruho)

1. articol textil care se poartă direct pe corp; piesă de lenjerie.
2. (prin ext., la pl.) cearceafuri, fețe de masă etc.; albituri, schimburi.
3. (expr.) ~ele (murdare) se spală în familie = neînțelegerile și certurile din familie sau dintr-un cerc intim nu trebuie purtate în public.
4. (reg.) zdreanță, cârpă.

dârzuire

Parte de vorbire:  s.f. (Banat)  
Etimologie: (vb. dârzui)

1. târâre ca pe o zdreanță; (reg.) dârzuit.
2. (fig.) umilire.

dârzui

Parte de vorbire:  vb. tr. (Banat)  
Etimologie: (dârză + -ui)

1. a târî ca pe o zdreanță.
2. (fig.) a umili.

jerpelitură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (jarpeli + -tură)

1. obiect de îmbrăcăminte uzat, rupt, sărăcăcios, distrus de prea multă întrebuințare; ruptură, zdreanță.