Parte de vorbire: s.
Origine: (zeu + -itate)
1. divinitate păgână, zeu, zeiţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. Anadyomène)
1. inv. nume dat lui Venus, zeiţa dragostei.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anthropopathisme)
1. atribuirea emoțiilor umane, sentimentelor sau pasiunilor umane unei ființe non-umane, în general unei zeități; antropopatie.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. athée, gr. atheos)
1. I. care neagă existența lui Dumnezeu; care neagă existența oricărei divinități; care aderă la ateism
2. II. persoană care nu-l recunoaște pe Dumnezeu sau neagă existența lui Dumnezeu.
3. persoană care nu crede în existența zeităților sau a divinității.
4. persoană care nu crede în ceva, enunțat fără dovezi.
5. persoană care nu are religie.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. déi-, déo-, cf. lat. deus)
Parte de vorbire: I. s.m.f., II. s.n.
Origine: (fr. déicide)
1. I. ucigaş al unui zeu, al lui Dumnezeu; (special.) ucigaș al lui Iisus.
2. II. ucidere a unei zeități sau a lui Dumnezeu.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. deus „zeu, zeitate”)