Dictionar

Rezultate principale (Zenit):

Zenit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. zénith)

1. punctul cel mai înalt de pe bolta cerească, diametral opus nadirului, pe verticală, deasupra locului de observaţie.

2. (fig.) culme, apogeu.


Rezultate secundare (Zenit):

Zenital, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. zénithal)

1. referitor la zenit.

2. distanţă = unghiul vertical între zenit şi un astru.


Clinometru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. clinomètre)

1. instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale faţă de orizont şi zenitale faţă de verticala locului.

2. instrument care măsoară unghiul de înclinare a straturilor geologice.

3. piesă din compunerea unei busole geologice pentru determinarea înclinării straturilor.


Eclimetru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éclimètre)

1. instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor verticale (de pantă sau zenitale).


Nadir

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nadir)

1. punct diametral opus zenitului, la intersecţia verticalei locului cu bolta cerească din emisfera opusă.


Riometru

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. riometer)

1. radiotelescop acordat pe o frecvenţă fixă, având o antenă dirijată spre zenit pentru a detecta variaţia fluxului radiaţiei.


Teodolit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. théodolite)

1. goniometru de precizie folosit în geodezie şi astronomie pentru măsurarea unghiurilor verticale şi orizontale, a distanţelor zenitale şi a azimuturilor.


Vertical, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. vertical, lat. verticalis)

1. adj., s. f. (linie) perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt.

2. ~a locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat.

3. s. n. semicerc mare al sferei cerești, care trece prin zenit și nadir.