Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. quotidien, lat. quotidianus)
1. adj. de fiecare zi, zilnic.
3. s. n. publicaţie cu apariţie zilnică; ziar.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. quotidianité)
1. caracterul a ceea ce este cotidian; manifestare zilnică a unui fenomen; cotidianeitate.
2. condiţia fiinţei umane care este supusă ritmului inevitabil al vieţii cotidiene; cotidianeitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. culture, lat. cultura)
1. totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire în decursul vremurilor.
2. totalitatea cunoştinţelor din diverse domenii pe care le posedă cineva; dezvoltare intelectuală a cuiva.
3. ~ generală = ansamblu de cunoştinţe necesare unui individ în viaţa zilnică; ~ de masă = ansamblu de cunoştinţe şi de valori cu care masele vin în contact prin participare creatoare sau prin asimilare.
4. (arheol.) totalitatea vestigiilor materiale şi spirituale păstrate, prin intermediul cărora poate fi reconstituită imaginea comunităţii omeneşti dintr-o anumită epocă.
5. totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare pentru a obţine recolte bogate de la plantele de cultură.
6. plante de ~ = plante cultivate de om.
7. teren cultivat cu anumite plante.
8. creştere, prăsire a unor animale.
9. creştere în laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsă în acest fel.
10. ~ fizică = dezvoltarea armonioasă a corpului omenesc prin gimnastică şi sport; educaţie fizică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. diurna)
1. indemnizaţie acordată pe timp de o zi unei persoane plecate în deplasare, pentru acoperirea cheltuielilor făcute.
2. plata zilnică a unui diurnist.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. externat)
1. externare.
2. şcoală în care nu se primesc decât elevi externi.
3. stagiu constituind o formă de pregătire a studenţilor în medicină în practica zilnică în clinică; denumirea acestui examen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mercuriale)
1. listă zilnică de preţuri afişată în pieţe sau tipărită în ziare.