Parte de vorbire: loc. adv.
Origine: (it. a giorno)
1. caracterizează un iluminat la fel de strălucitor ca lumina zilei, ca ziua.
2. luminat a ~ = luminat cu lămpi multe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. autosacramental)
1. reprezentaţie dramatică în Spania, care avea loc de ziua Domnului, după ceremoniile religioase, pe scene improvizate pe străzi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bissextil, lat. bissextilis)
1. an ~ = an care, la fiecare patru ani, include o zi suplimentară; an bisect.
2. (rar) zi ~ă = ziua suplimentară dintr-un an bisect (29 februarie).
Parte de vorbire: interj.
Origine: (fr. bonjour)
1. salut folosit atunci când întâlnim pe cineva, echivalent cu bună ziua.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brise)
1. vânt periodic uşor, care suflă la ţărmul mării ziua spre uscat, iar noaptea spre mare, sau la munte, în amurg, spre văi, iar dimineaţa spre culmi; (p. ext.) adiere, boare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (bulevard + -ist)
1. om plimbăreț, care bate toată ziua bulevardele; derbedeu, haimana; bulevardier.