Rezultate secundare (Zugrav;):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (zugrav + -iță)
1. femeie care a îmbrățișat meseria de zugrav; femeie-zugrav.
2. (regional) femeie specializată în ornamentarea crucilor (cu picturi).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. áerographe)
1. pulverizator cu care se stropesc culori lichide peste un desen, o zugrăveală etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arcature)
1. şir de mici arcade decorative zugrăvite pe un zid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bronze)
1. aliaj de cupru cu alte metale, mai dur şi mai rezistent decât cuprul.
2. (fig.) de ~ = a) dens, solid; b) masiv şi opac; caracter de ~ = caracter tare.
3. (p. ext.) obiect de artă din bronz.
4. pigment metalic galben (sau alb), folosit pentru vopsit obiecte, la zugrăveli etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. égrenage)
1. acțiunea de a egrena și rezultatul ei; egrenare, egrenat.
2. îndepărtare a asperităților rezultate din aplicarea sau pulverizarea vopselei; îndepărtare a urmelor de ipsos înainte de a zugrăvi.
3. acțiunea de a separa materialele textile vegetale de semințe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hypotypose, gr. hypotyposis)
1. figură de stil, constând în zugrăvirea vie, printr-o acumulare gradată de epitete, a unei întâmplări, a unui obiect.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. picarisme)
1. tendinţă în literatura spaniolă de a zugrăvi personaje ca aventurieri, cerşetori, intriganţi, declasaţi etc.