Dictionar

zvonist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (zvon + -ist)

1. persoană care lansează sau colportează zvonuri; zvonar, zvoner, (argotic) zvonac.
 

circula

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. circuler, lat. circulari)

1. a se mișca, a se deplasa; a umbla; a fi în mișcare neîntreruptă, a curge într-un circuit.
2. (despre zvonuri etc.) a se propaga, a se răspândi.
3. a fi în uz.
 

colporta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. colporter)

1. a răspândi știri false, zvonuri etc.
 

colportor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. colporteur)

1. negustor ambulant.
2. (fig.) răspânditor de știri (false), de zvonuri.
 

defetism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. défaitisme)

1. opinie, atitudine a celui care nu crede în reușita unei acțiuni, în justețea unei cauze pe care o consideră pierdută.
2. infracțiune constând în lansarea și răspândirea în timp de război a unor zvonuri sau informații false, tendențioase cu privire la situația politică, economică și socială a țării.
 

dezminți

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. démentir)

1. a declara că un fapt, o afirmație etc. nu corespund adevărului.
2. a declara false (un zvon, o știre etc.); a infirma.
3. a retracta.
4. a nu răspunde așteptărilor, speranțelor.
 

faimă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. fama)

1. renume, reputație (bună sau rea) de care se bucură cineva sau ceva; notorietate.
2. (rar) veste neașteptată, surprinzătoare; zvon.
3. (var.) (înv.) famă.
4. (antonime) anonimat, obscuritate.