Dictionar

Elasticitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. élasticité)

1. proprietatea de a fi elastic.

2. teoria ~tății = capitol al mecanicii care se ocupă cu determinarea stării de tensiune și de deformare a corpurilor elastice supuse acțiunii unor sarcini exterioare.

3. limită de ~ = tensiune maximă la care poate fi supus un corp fără a rămâne cu deformații permanente.

4. (fig.) suplețe.

5. proprietate a unei variabile economice de a-și modifica mărimea sub influența altei variabile.


Neretroactivitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (ne- + retroactivitate)

1. (jur.) principiul ~tăţii = principiu potrivit căruia o lege nu poate produce efecte şi pentru trecut.


Oficialitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. officialité)

1. caracterul a ceea ce este oficial.

2. (jur.) principiul ~tății = principiu potrivit căruia procurorul și organele de urmărire penală, precum și instanțele penale pot săvârșească din oficiu orice act care intră în competența lor.

3. (pl.) autoritățile oficiale ale unui stat, ale unui oraș.

4. (înv. și reg.) ofițialitate.


Plasticitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. plasticité)

1. proprietate a unui material de a fi plastic2.

2. (tehn.) teoria ~tăţii = disciplină care studiază repartiţia tensiunilor şi a deformaţiilor dintr-un corp supus modificărilor plastice.

3. vioiciune, expresivitate puternică a stilului, a exprimării etc.


Probabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. probabilité, lat. probabilitas)

1. caracterul a ceea ce este probabil; aparență de adevăr, posibilitate cu multe șanse de realizare.

2. (stat. mat.) raportul dintre numărul cazurilor favorabile și al celor total posibile dintr-o experiență etc.

3. teoria ~tății = teorie despre fenomene sau evenimente întâmplătoare, repetabile, cu caracter de masă.

4. calculul ~tăților = capitol al matematicii care se ocupă cu studiul probabilităților producerii unui fenomen sau eveniment dintr-un complex de fenomene ori evenimente de același fel.


Publicitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. publicité)

1. faptul de a face ceva cunoscut publicului

2. mijloc de a face cunoscut un produs, o întreprindere etc. prin informarea cumpărătorului asupra calităţii, preţului, utilităţii; ansamblul mijloacelor utilizate pentru promovarea unui produs sau serviciu.

3. anunț cu caracter comercial difuzat prin ziare, afișe, pliante și celelalte mijloace de reclamă.

4. (loc. vb.) a da ~tăţii = a publica.

5. mica ~ = rubrică a unui cotidian în care se publică anunțuri cu caracter particular.