Dictionar

Rezultate secundare (~uri):

Muieret, ~uri

Parte de vorbire: s.n. (înv. și pop.; azi depr.)
Origine: (muiere + -et)

1. mulțime, grup de femei; muierime.

2. (la pl.) femei.


Muline

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. moulinet)

1. (scrimă) mişcare de rotaţie rapidă (cu spada, cu floreta).

2. a face ~uri = a da unui baston, unei săbii o mişcare de rotaţie rapidă.


Onor

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. honneur)

1. s. n. semn exterior de cinstire, de stimă, de prețuire deosebită pentru cineva; (p. ext.) rang, demnitate.

2. (mil.) a da ~ul = a prezenta arma în semn de salut la primirea unui șef, la parăzi etc.; a face ~urile (casei) = a-și îndeplini îndatoririle de gazdă.

3. s. m. nume dat cărților celor mai mari, la unele jocuri.


Sport

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. sport)

1. activitate fizică, cel mai adesea în aer liber și care necesită în general antrenament, care se exercită sub forma unui joc sau a unei competiții, conform regulilor specifice; (prin meton.) practica acestei activități.

2. ansamblu de exerciţii fizice şi de jocuri practicate metodic, pentru întărirea corpului şi pentru a educa voinţa, curajul, iniţiativa etc.; fiecare dintre exerciţiile sau jocurile din acest ansamblu.

3. activitate fizică în aer liber de natură mai mult sau mai puțin sportivă.

4. fiecare dintre formele particulare și reglementate ale acestei activități.

5. competiție în care se întrec persoane sau echipe.

6. (prin extensie) spectacol sportiv.

7. ~uri aeriene = sporturi legate de aviație.

8. ~uri atletice și gimnice = sporturi care fac apel la dinamismul mișcărilor fundamentale și care caută perfecțiunea în înlănțuirea mișcărilor complexe.

9. ~uri de atac, de luptă, de apărare = sporturi în care un concurent se opune altuia, fără armă (ca la box, lupte sau judo) sau cu o armă (ca la scrimă).

10. ~uri ecvestre, hipice = sporturi de viteză şi/sau îndemânare efectuate de cai și de călărețul lor.

11. ~uri cu motor = sporturi în care efortul este aplicat mașinii acționate de un motor autonom.

12. ~uri montane = sporturi practicate la munte (schi, săniuș, alpinism).

13. ~uri de iarnă = sporturi montane care necesită zăpadă, gheață.

14. ~ cerebral = joc care necesită abilități intelectuale.

15. ~ul minţii = şah.

16. (loc. adj.) de ~ = sportiv.

17. (adjectival) care este specific unui sportiv (ex. haină sport).


Veac

Parte de vorbire: adj.
Origine: (sl. věkŭ)

1. interval de timp de o sută de ani (socotit de obicei de la unitate până la completarea unei sute); secol, (înv.) secul.

2. interval lung de timp; interval de timp socotit, în mod subiectiv, drept mare.

3. (la pl.; în forma veci) veșnicie, eternitate.

4. (pop. și fam.) viață, existență, trai.

5. (reg.) mers al vremii, stare meteorologică.

6. ~ul de mijloc = evul mediu; ~ de aur = perioadă istorică de înflorire a vieții materiale și culturale.

7. (expr.) a-și face (sau a-și duce, a-și trece, a-și petrece) ~ul = a trăi (într-un anumit fel).

8. (loc. adj. și adv.) din ~ sau de ~uri = (care există, s-a întâmplat etc.) de foarte multă vreme, din moși-strămoși.

9. (loc. adj.) de veci = etern, veșnic.

10. (loc. adv.) în veci sau (în) ~ de ~ etc. = pururea, întotdeauna, mereu; (în construcții negative) niciodată, nicicând; pe veci = pentru totdeauna.


Neajuns

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (ne- + ajuns)

1. greutate, dificultate, neplăcere, necaz.

2. lipsă, scădere; defect, cusur; dezavantaj.

3. a-i face cuiva ~uri = a-i cauza neplăceri, a-l șicana.

4. (înv. și reg.) neagiuns.


Joc

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. jocus)

1. divertisment, activitate cu reguli, care poate fi făcută singură sau în grup, pentru distracție.

2. activitate distractivă, supusă sau nu regulilor, practicată de copii într-un mod dezinteresat și de adulți în scopuri lucrative sau nu.

3. ~ de societate = distracție într-un grup de persoane care constă din întrebări și răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante.

4. ~ de cuvinte = glumă bazată pe asemănarea de sunete dintre două cuvinte cu înțeles diferit; calambur.

5. dans popular, horă; (prin ext.) petrecere populară la care se dansează; melodie după care se joacă.

6. (fig.) mișcare rapidă și capricioasă (a unor lucruri, imagini etc.); tremur, vibrație.

7. competiție sportivă (de fotbal, de baschet etc.), întrecere sportivă, partidă între două echipe.

8. mod specific de a juca, de a se comporta într-o întrecere sportivă.

9. (tenis) fiecare dintre diviziunile setului; game, ghem.

10. acțiunea de a interpreta un rol într-o piesă de teatru; felul cum se interpretează.

11. ~ de scenă = totalitatea mișcărilor și atitudinilor unui actor în timpul interpretării unui rol.

12. (în special) activitate în care se mizează bani în speranța de a câștiga mai mult.

13. ~ de noroc = distracție cu cărți, cu zaruri etc. care angajează de obicei sume de bani și care se desfășoară după anumite reguli respectate de parteneri, câștigul fiind determinat de întâmplare sau de calcul.

14. ~ de cuvinte = efect verbal, cu caracter de glumă, obținut prin îmbinarea unor cuvinte asemănătoare ca formă dar deosebite ca sens.

15. (loc.) bătaie de ~ = batjocură.

16. (expr.) a juca un ~ mare (sau periculos) ori a-și pune capul (sau viața, situația etc.) în ~ = a întreprinde o acțiune riscantă.

17. (expr.) a descoperi (sau a pricepe) ~ul cuiva = a surprinde manevrele sau intențiile ascunse ale cuiva.

18. (expr.) a face ~ul cuiva = a servi (conștient sau nu) intereselor cuiva.

19. (expr.) a fi în ~ = a se afla într-o situație critică, a fi în primejdie.

20. (expr.) a-și bate ~ de cineva = a lua în râs pe cineva.

21. (expr.) a intra în ~ = a participa, a interveni.

22. (expr.) a conduce ~ul = a obține avantajul într-o anumită situație.

23. (expr.) ~urile sunt făcute = (fig.) nu mai este nimic de făcut.

24. (concr.) totalitatea obiectelor care formează un ansamblu, un set folosit la practicarea unui joc.

25. (tehn.) deplasare relativă pe o direcție dată între două piese asamblate, considerată față de poziția de contact pe direcția respectivă.

26. model simplificat și formal al unei situații, construit pentru a face posibilă analiza pe cale matematică a acestei situații.

27. teoria ~urilor = teorie matematică a situațiilor conflictuale, în care două sau mai multe părți au scopuri, tendințe contrare.

28. (muz.; în sintagma) ~ de clopoței = glockenspiel.