Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. hérésiarque, lat. haeresiarcha)
1. autor și propagandist al unei erezii; conducător al unei secte eretice.
2. (înv.) fondator al școlii cinice din Grecia antică.
3. (var.) eresiarch, eresiarh, (înv.) ereziarc.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR maturation
3. EN maturation
5. RU созревaние
6. HU magérés, termés érés, érési időpont