Rezultate principale (îmbinat,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. îmbina)
1. care este unit cu altul într-un tot, care formează un tot; împreunat, îngemănat.
Rezultate secundare (îmbinat,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. déconnexion)
1. actul de deconectare, de anulare a unei conexiuni, de separare a două elemente îmbinate.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. dépresser)
1. a desface cu o presă două piese îmbinate forţat.
2. a rări puieţii dintr-o pepinieră.
3. a modifica proprietăţile superficiale ale mineralelor cu ajutorul depresanţilor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. lettrisme)
1. mişcare literară formalistă din Franţa, care consideră că poezia s-ar defini exclusiv prin expresivitatea literelor, îmbinate eufonic, arbitrar (mișcare înființată la Paris la mijlocul anilor 1940 de imigrantul român Isidore Isou).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. squamata)
1. (antic.) (termen militar) cuirasă făcută din mici bucăţi metalice îmbinate ca solzii de peşte.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. împreuna)
1. îmbinat, reunit, unit, strâns la un loc.
2. care săvârșește actul sexual.
3. care s-a întâlnit cu cineva.
4. (înv) întâmpinat.