Dictionar

Rezultate secundare (îmbrăca,):

Acutrament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accoutrement)

1. îmbrăcăminte bizară şi ridicolă; împopoţonare.


Adamit, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adamite)

1. membru al unei secte care pretinde găsește inocența lui Adam dinaintea păcatului și care, pretinzând imită nuditatea lui Adam, respinge utilizarea îmbrăcămintei în adunări; eretic, adept al adamismului.


Administraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. administration, lat. administratio, /2/ rus. administraţiia)

1. ansamblul organelor executive şi de dispoziţie ale statului; personalul de conducere al unei întreprinderi, instituţii etc.

2. consiliu de ~ = consiliu însărcinat cu conducerea unei societăţi de acţiuni.

3. serviciu al armatei care avea în sarcină hrana şi îmbrăcămintea trupelor.


Amiezită

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amyésite || amiésite)

1. îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic, preparat la cald și așternut la rece.


Armură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armure)

1. îmbrăcăminte de protecţie din plăci de metal şi zale, la războinicii medievali.

2. mod de împletire a fibrelor de urzeală cu cele de bătătură ale unei ţesături.

3. (muz.) totalitatea sunetelor de alteraţie la cheie, spre a indica tonalitatea; armatură.


Asfalt

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphalte, lat. asphaltus, gr. asphaltos)

1. rocă sedimentară, solidă, neagră, dintr-un amestec de bitum cu alte materiale minerale, în special pentru asfaltarea drumurilor.

2. orice îmbrăcăminte rutieră pe bază de bitum.