Dictionar

îmbucătăţire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. îmbucătăți)

1. acțiunea de a îmbucătăți; (fig.) destrămare.

2. tăiere a ceva în bucăți; fragmentare.


îmbucătățit, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. îmbucătăți)

1. care este divizat în bucăți; fracționat, fragmentat.


Atrium/atriu

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. atrium)

1. curte interioară, înconjurată de portice acoperite, a caselor romane.

2. spaţiu deschis, înconjurat uneori de coloane, la intrarea într-o bazilică.

3. (anat.) auricul.

4. spaţiu gastric la spongieri, care comunică cu exteriorul prin oscul.

5. culoar care înconjură un con vulcanic secundar, îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi.


Capsă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. capsa, germ. Kapsel)

1. dispozitiv de închidere din piese care se îmbucă una în alta la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte; buton (II, 1).

2. inel metalic cu care se întăresc marginile unei butoniere, ale unei găuri pentru şireturi etc.

3. piesă cu care se prind hârtii, foile unei cărţi etc.

4. mic tub metalic umplut cu o materie fulminantă la armele de foc, la mine etc. pentru a produce impulsul iniţial necesar explodării încărcăturii o (fam.) a fi cu ~a pusă = a fi nervos, gata de ceartă.

5. rondelă metalică izolată la soclul becului, care face legătura cu unul din capetele filamentului.


Inclava

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. enclaver)

1. a înconjura, a închide un lucru în altul, în special o porțiune de pământ; a enclaviza.

2. (tehn.) a îmbuca, a închide, a cuprinde un lucru în altul.

3. (fig.) a se închide într-un concept moral sau intelectual.


Morsă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. morse)

1. mamifer carnivor din mările polare asemănător cu foca.

2. dispozitiv cu dinţi care permite îmbucarea a două piese ale unui sistem tehnic.


-STOMOZĂ

Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -stomase, cf. gr. stomasis „deschidere”)

1. „deschizătură, îmbucare”.


Sfâșiat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. sfâșia)

1. care este desfăcut în bucăți în mod dezordonat, brutal (prin smulgere, mușcare etc.).

2. care este transformat în fâșii (prin smulgere).

3. distrus prin întrebuințare; distrus prin îmbucătățire, tăiere etc.

4. (fig.) care este foarte trist; întristat, mâhnit.

5. (var. înv.) sfâșiet.