Rezultate secundare (îmbâcsit.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. îmbâcsi)
1. care este plin, înțesat de praf, de murdărie sau de miasme.
2. (reg.) care este umplut peste măsură; îndesat.
3. (expr.) a fi (cam) ~ la minte = a fi prost.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (îmbâcsi + -eală)
1. starea a ceea ce este îmbâcsit.
2. umplere de praf, de murdărie sau de mirosuri.
3. senzație de înăbușeală dată de aerul unei încăperi.
4. (reg.) umplere a ceva îndesând sau înghesuind; înțesare, ticsire.